joi, 27 noiembrie 2008




Saptamana asta mi s-au intamplat o multime de lucruri frumoase...am inceput sa prind viata la fel ca inainte...simt ca lucrurile merg in directia care trebuie si noi am luat-o pe doua drumuri diferite care par a nu se mai intalnii...cred ca e un lucru bun desi asta imi starneste un sentiment ciudat...ma doare intr-un fel ca nu mai stiu nimik de tine desi stiu ca poate e mai bine asa. Spuneam undeva "even that strange feeling can make you happy". Detasarea de situatie ma face sa cred ca am fost destul de puternica pana acum...si asta imi da un sentiment de multumire. Faptul ca ceea ce se intampla acum ma face fericita, ma consoleaza, dar parca mi-e teama de necunoscut. In fiecare zi realizez ca pt tine nu am valorat destul si atunci e mai bine sa constientizez asta acum. Incep sa trec peste si imi dau seama ca eu nu sunt de vina pentru asta...fiecare gest al tau m-a facut sa ma indepartez si atunci tu esti vinovat ca o sa uit totul, ca nu am mai luptat, ca mi-am dat seama ca nu merita. Unele lucruri merita lasate in voia sortii...pentru ca prin fiecare gest al tau prin care tu credeai ca vei fi mai interesant in ochii mei nu ai facut decat sa ma transformi din persoana care lupta sa fie bine, in persoana care lasa lucrurile la intamplare si nu isi mai doreste sa depuna eforturi pt asta. In fiecare zi sunt tot mai convinsa ca am facut tot ce era de cuviinta. Acum stiu sigur ce imi doresc sa se intample. Si ma simt bine.
Esti naiv sa crezi ca mai poti face ceva care sa ma afecteze, daca nu esti convins tot ce trebuie sa faci este sa ma pui la incercare...sunt mai puternica decat pana acum si toate astea pentru ca am cunoscut persoana care sa ma faca sa realizez ca se poate si altfel. Poate e doar o iluzie, dar iluzia asta ma face fericita in momentu asta.
Ma trezesc dimineata fericita, multumita, afara e frumos, si ma asteapta inca o zi minuntata. Pentru prima data in viata sunt convinsa ca trecutul nu mai are nici o valoare pentru mine acum, m-a ajutat doar sa ma maturizez, dar nu ma mai afecteaza cu nimic. Tot ce conteaza e viitorul si nu credeam ca o sa spun vreodata asta atat de convinsa.
Cineva acolo sus ma iubeste si mi-a redat acea trasatura de a vedea extraordinarul in lucrurile marunte. Sunt fericita si asta e tot ce conteaza...

P.S. What doesn't kill you. makes you stronger ;)

Un comentariu:

Unknown spunea...

Multumesc de blogroll...